Cauze și soluții ale solului sărat

Salinitatea solului este o problemă majoră în multe părți ale lumii și eventual presa un conflict dezastru-os inspre agriculturii, ecosistemelor și sănătății umane. Salinitatea solului este cauzată de acumularea de săruri în sol și eventual fi exacerbată de factori bunaoara schimbările climatice, practicile slabe de irigatie și defrișarea.

Anumite peisaje sunt mai predispuse la salinitatea solului decât altele. Aceste peisaje sunt caracterizate de uzanta printru rate cinsti de volatilizare, precipitații scăzute și drenare anemic. În aceste peisaje, sărurile sunt mai susceptibile să se acumuleze în sol din provoca lipsei de apă contra a le a merge.

Următorii sunt câțiva inde factorii orisicare contribuie la salinitatea solului în diferite peisaje:

• Microclima: climele aride și semi-aride sunt mai predispuse la salinitatea solului decât climatele umede. Cest ravna se datorează faptului că ratele de volatilizare sunt mai cinsti în climele aride și semi-aride, ceea ce imblanzi la acumularea de săruri în sol.
• Precipitații: precipitațiile scăzute contribuie, de analog, la salinitatea solului. Cest ravna se datorează faptului că precipitațiile ajută la scurgerea sărurilor din sol.
• Drenare: Drenajul anemic eventual imblanzi, de analog, la salinitatea solului. Cest ravna se datorează faptului că apoi când apa nu se eventual a merge comod, se bazează pe suprafața solului și se evaporă, lăsând în urmă săruri.
• Utilizarea terenului: practicile de punere a terenului pot contribui, de analog, la salinitatea solului. De inchipuire, irigarea eventual imblanzi la salinizarea solului dacă apa folosită contra irigatie este bogată în săruri.
• Deforestarea: defrișarea eventual imblanzi, de analog, la salinizarea solului. Cest ravna se datorează faptului că copacii ajută la îmbunătățirea drenajului printru interceptarea precipitațiilor și printru furnizarea de nuanță, ceea ce presa evaporarea.

Salinitatea solului este o problemă serioasă, dar eventual fi gestionată. Următoarele sunt câteva inde modalitățile de gestionare a salinității solului:

• Irigarea: utilizarea apei scăzute în săruri eventual a sprijini la reducerea salinității solului.
• Drenare: Îmbunătățirea drenajului eventual a sprijini la eliminarea sărurilor din sol.
• Utilizarea terenului: schimbarea practicilor de punere a terenurilor eventual a sprijini la reducerea salinizării solului. De inchipuire, utilizarea culturilor tolerante la clorura de sodiu eventual a sprijini la reducerea nevoii de irigatie.
• Reforestarea: Reforestarea eventual a sprijini la îmbunătățirea drenajului și la reducerea evaporării, ceea ce eventual a sprijini la reducerea salinizării solului.

Salinitatea solului este o problemă complexă, dar este una orisicare eventual fi gestionată. Înțelegând factorii orisicare contribuie la salinitatea solului și printru implementarea practicilor de gestionare adecvate, putem contribui la reducerea impactului salinității solului inspre agriculturii, ecosistemelor și sănătății umane.

Salinitatea solului	Cadru
Definiţie	Acumularea de săruri în sol până la niveluri orisicare afectează daunacios creșterea plantelor
Cauze	Procese naturale Activități umane
Echipament	Folos slab de culturi Deteriorarea vegetației Probleme de caracter a apei
Diagnoza	Inspecție vizuală Testarea solului
Management	Drenare Irigatie Rotația culturilor Culturi tolerante la salinitate

Ii. Cauzele salinității solului

Salinitatea solului este cauzată de o in-sirare de factori, inclusiv:

• Acumularea de săruri în sol
• Epuizarea apei din sol
• Prezența blocajului de apă
• Climatul
• Tipul de sol
• Vegetația

Acumularea de săruri în sol eventual apărea printr -o in-sirare de procese, inclusiv:

• Evaporarea apei din sol
• Levigarea sărurilor din sol printru apa de ploaie
• Adăugarea de săruri la sol printru îngrășăminte sau apă de irigatie

Epuizarea apei din sol eventual imblanzi la salinitatea solului printru creșterea concentrației de săruri din sol. Cest ravna eventual apărea printr -o in-sirare de procese, inclusiv:

• Secetă
• Samavolnicesc de irigatie
• Drenare anemic

Prezența blocajului de apă eventual imblanzi, de analog, la salinitatea solului printru reducerea cantității de oxigen disponibile contra plante. Cest ravna eventual defige plantele să elibereze săruri în sol, orisicare se pot economisi atunci.

Microclima eventual dantui, de analog, un rol în salinitatea solului. În regiunile aride și semi-aride, ratele de volatilizare sunt cinsti, ceea ce eventual imblanzi la acumularea de săruri în sol. În regiunile umede, scurgerea sărurilor din sol eventual apărea mai ușor, ceea ce eventual a sprijini la reducerea salinității solului.

Tipul de sol eventual a distribui, de analog, susceptibilitatea unui sol la salinitatea solului. Solurile argile sunt mai susceptibile să devină saline decât solurile nisipoase, invidie solurile argile au o volum mai subtire de a ține apă și săruri.

Vegetația eventual dantui, de analog, un rol în salinitatea solului. Plantele pot a sprijini la reducerea salinității solului, luând săruri din sol și transpirându -le în atmosferă.

Iii. Efectele salinității solului

Salinitatea solului eventual presa o in-sirare de echipament negative inspre plantelor și animalelor, inclusiv:

• Creșterea și productivitatea redusă a plantelor
• Emotivitate sporită la dăunători și zacea
• Schimbări în compoziția comunității de plante
• Reducerea populațiilor de animale și a biodiversității
• Probleme de caracter a apei

Severitatea acestor echipament a atarna de nivelul salinității solului, de tipul de plante și animale implicate și de marime în orisicare solul a proin salină.

În unele cazuri, salinitatea solului eventual fi atât de severă încât eventual imblanzi la pierderea completă a vegetației și la abandonarea terenurilor agricole.

Iv. Diagnosticul salinității solului

Salinitatea solului eventual fi diagnosticată printru măsurarea conductivității electrice (CE) a soluției de sol. CE este o măsură a capacității unei soluții de a a savarsi lumina electrica și este fatis legată de concentrația de săruri dizolvate în soluție. CE a unei soluții de sol este de uzanta exprimată în milisiemens la sutametru (MS/cm).

CE a unei soluții de sol eventual fi măsurată folosind un ceas EC SOL. Contoarele EC ale solului sunt ca la ieftine și ușor de utilizat. Ele constau dintr -o sondă orisicare este introdusă în sol și un ceas orisicare afișează CE al soluției de sol.

CE a unei soluții de sol eventual fi măsurată și în laborator. Cest ravna se a se indrepta de uzanta printru extragerea unui eșantion de sol și măsurarea CE a extractului. CE a unui extract de sol este de uzanta exprimat în milimhos la sutametru (MMHOS/cm).

CE a unei soluții de sol este un demonstrativ practic al salinității solului. Cu toate acestea, este evident de menționat că CE a unei soluții de sol nu oferă informații inspre tipul de săruri prezente în sol. Supra a samalui tipul de săruri prezente într -un sol, este neaparat să se efectueze o analiză chimică a solului.

V. Managementul salinității solului

Există o in-sirare de moduri diferite de a gestiona salinitatea solului, în funcție de cauzele specifice și de severitatea problemei. Unele inde cele mai frecvente practici de management includ:

• Drenare: Drenajul eventual a sprijini la eliminarea excesului de apă din sol, ceea ce eventual a sprijini la reducerea concentrațiilor de clorura de sodiu.
• Irigarea: Irigarea eventual a sprijini la diluarea concentrațiilor de clorura de sodiu în sol și eventual a sprijini, de analog, la scurgerea sărurilor sub regiune de rădăcină a plantelor.
• Rotația culturilor: Rotația culturilor eventual a sprijini la reducerea concentrațiilor de clorura de sodiu din sol printru ruperea monoculturii culturilor sensibile la clorura de sodiu.
• Culturi tolerante la salinitate: plantarea culturilor tolerante la clorura de sodiu eventual a sprijini la reducerea impactului salinității solului inspre randamentelor culturilor.
• Modificări chimice: Modificările chimice pot fi utilizate contra a contracara concentrațiile de clorura de sodiu din sol.
• Modificări fizice: Modificările fizice pot fi utilizate contra a îmbunătăți drenajul solului și contra a a sprijini la reducerea concentrațiilor de clorura de sodiu.

Cea mai bună regim de a gestiona salinitatea solului va diferi în funcție de condițiile specifice ale peisajului. Este evident să vă consultați cu un om de știință al solului sau cu un alt profesionist indreptatit contra a avansa un inten-tie de management orisicare este localizat nevoilor specifice ale peisajului.

6. De ce sunt anumite peisaje mai predispuse la salinitatea solului?

Există o in-sirare de factori orisicare contribuie la salinitatea solului în diferite peisaje. Acestea includ:

Microclima: climele aride și semi-aride sunt mai predispuse la salinitatea solului decât climatul mucegait, invidie primesc mai puține precipitații contra a a indoi sărurile din sol.
Topografie: Peisajele cu zone sau depresiuni scăzute sunt mai susceptibile să experimenteze blocajul de apă, ceea ce eventual imblanzi la sarare.
Stratigrafie; geologie tehnica si inginereasca: Solurile orisicare sunt compuse din roci stocaj sau șisturi sunt mai poate să fie saline decât solurile orisicare sunt compuse din roci ignee sau metamorfice.
Utilizarea terenului: Practicile de irigatie pot imblanzi la acumularea de săruri în sol, invidie apa se evaporă și lasă în urmă sărurile.
Vegetație: Prezența vegetației eventual a sprijini la reducerea salinității solului printru absorbția apei și nutrienților din sol și printru eliberarea oxigenului în sol.

Combinația acestor factori eventual a se indrepta anumite peisaje mai predispuse la salinitatea solului decât alții.

Pe lângă acești factori, activitățile umane pot contribui și la salinitatea solului. Aceste activități includ:

Drenare: Drenajul zonelor umede și alte zone naturale eventual imblanzi la pierderea vegetației și la evaporarea apei, orisicare pot contribui atât la salinitatea solului.
Mining: Activitățile miniere pot intra săruri în ambianta, orisicare pot fi atunci depuse în soluri.
Industrie: Activitățile industriale pot pricinui ape uzate orisicare conține săruri, orisicare pot fi atunci descărcate în ambianta și contribuie la salinitatea solului.

Activitățile umane sunt o cauză majoră a salinității solului și este evident să se ia măsuri contra a presa impactul acestor activități inspre mediului.

VII. Cultura de caz privind salinitatea solului

Salinitatea solului eventual apărea într -o diversitate de peisaje, de la deșerturi aride până la păduri tropicale umede. Următoarele sunt câteva instructie de caz privind salinitatea solului din diferite regiuni ale lumii:

• Bazinul Mării Aral, Asia Centrală

  Marea Aral este o fostă subtire interioară din Asia Centrală orisicare s -a micșorat grabit din provoca schimbărilor climatice și a activității umane. Declinul Mării Aral a dus la creșterea salinității solului în regiunea înconjurătoare, ceea ce a avutie un conflict dezastru-os inspre agriculturii și a economiei locale.

• Marea Salton, California

  Marea Salton este un lac saros din sud -estul Californiei, orisicare a proin calibru la începutul secolului XX, când râul Colorado și -a revărsat malurile. Marea Salton s -a micșorat în ultimele decenii din provoca evaporării, iar apele rinichi au devenit din ce în ce mai saline. Nivelurile ridicate de salinitate au făcut din Boglar Salton un ambianta dusmanos contra pește și alte vieți acvatice și a devenit, de analog, o sursă majoră de rancezire a aerului.

• Bazinul Murray-Darling, Australia

  Bazinul Murray-Darling este un subtire rezervor fluvial din sud-estul Australiei, orisicare găzduiește o gamă diversă de ecosisteme. Cu toate acestea, bazinul se confruntă cu o secetă severă în ultimii ani, ceea ce a dus la creșterea salinității solului. Nivelurile ridicate de salinitate au îngreunat fermierii să cultive culturi și au avutie, de analog, un conflict daunacios inspre sănătății ecosistemelor acvatice.

Acestea sunt anevoie câteva exemple din numeroasele instructie de caz privind salinitatea solului orisicare există în întreaga stralucire. Salinitatea solului este o problemă serioasă orisicare eventual presa un conflict dezastru-os inspre sănătății umane, a mediului și a economiei. Este evident să înțelegem cauzele salinității solului și modalitățile de gestionare a acestuia contra a -i a pondera impactul.

De ce sunt anumite peisaje mai predispuse la salinitatea solului?

Salinitatea solului este o problemă serioasă în multe părți ale lumii și eventual presa un conflict dezastru-os inspre agriculturii, ecosistemelor și sănătății umane. Salinitatea solului este cauzată de acumularea de săruri în sol și eventual fi exacerbată de o in-sirare de factori, inclusiv:

• Secetă
• WATERLOGGING
• Deasupra irigatie
• Drenare anemic
• Salinitatea apelor subterane

Peisajele orisicare sunt mai predispuse la salinitatea solului sunt cele orisicare sunt:

• Secetos și neroditor
• Scăzut și predispus la inundații
• Au un drenare anemic
• Subliniați de apele subterane saline

Intenția de căutare a „De ce sunt mai predispuse anumite peisaje la salinitatea solului?” este de a înțelege factorii orisicare contribuie la salinitatea solului în diferite peisaje. Oamenii orisicare caută iest cuvânt acordor caută informații inspre cauzele salinității solului, impactul salinității solului inspre plantelor și animalelor și modalitățile de a gestiona salinitatea solului.
Ix. Referințe

1. Serviciul Forestier USDA. 2009. Salinitatea solului în ecosistemele forestiere: o revizuire a impactului, diagnosticului și managementului. Raport tehnic general PSW-GTR-269.
2. Serviciul Forestier USDA. 2006. Păduri pe soluri saline: gestionare și restaurare. Raport tehnic general PSW-GTR-251.
3. Serviciul Forestier USDA. 2011. Salinitatea solului în Statele Unite: nevoile de distribuție, management și cercetare. Raport tehnic general PSW-GTR-279.
4. Serviciul Forestier USDA. 2004. Păduri pe soluri saline și sodică: o evaluare națională. Raport tehnic general PSW-GTR-230.
5. Serviciul Forestier USDA. 2011. Salinitatea solului în Statele Unite: nevoile de distribuție, management și cercetare. Raport tehnic general PSW-GTR-280.

Î: Orisicare sunt cauzele salinității solului?

R: Există mulți factori orisicare pot contribui la salinitatea solului, inclusiv:

• Procese naturale, cum ar fi intemperiile rocilor și mineralelor
• Activități umane, cum ar fi irigarea și utilizarea îngrășămintelor
• Condiții de ambianta, cum ar fi neplouare și inundațiile

Î: Orisicare sunt efectele salinității solului inspre plantelor și animalelor?

R: Salinitatea solului eventual presa o in-sirare de echipament negative inspre plantelor și animalelor, inclusiv:

• Creștere redusă și eficienta
• Emotivitate sporită la dăunători și zacea
• Raposare

Î: Orisicare sunt modalitățile de a gestiona salinitatea solului?

R: Există o in-sirare de moduri de a gestiona salinitatea solului, inclusiv:

• Irigarea cu apă salină
• Drenarea de soluri cu apă
• Utilizarea plantelor tolerante la clorura de sodiu
• Utilizarea modificărilor solului